ℹ️Strategia județeană de sănătate

Către,
Membri Colegiului Medicilor Stomatologi Timiş

Stimaţi colegi,

În urma propunerilor dumneavoastră, Biroul Executiv CMS Timiş a sintetizat datele, rezultând acest material, care a fost trimis către Consiliul Judeţean Timiş.

Cu deosebită consideraţie,
Preşedinte CMS Timiş
Dr. Barbu Delia – Medic primar stomatolog

CĂTRE,

CONSILIUL JUDEŢEAN TIMIŞ

DIRECŢIA ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ LOCALĂ

Biroul strategia judeţeană de sănătate publică şi politici sociale

În atenţia,

D-lui Vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Timiş , Alexandru – Constantin PROTEASA

D-lui Secretar General al judeţului Timiş, Ioan – Dănuţ ARDELEAN

Referitor la Adresa Consiliului Judeţean Timiş Nr. 9359/28.04.2021, în vederea stabilirii liniilor directoare ale Strategiei Judeţene de Sănătate a judeţului Timiş, pentru perioada 2021-2027, formulăm următoarele propuneri:

1.Refacerea sistemului de asistenţă de stomatologie şcolară şi pentru studenţi prin reînfiinţarea cabinetelor de stomatologie în incinta şcolii.În sistemul de organizare a asistenţei stomatologice şcolare există 20 de cabinete, care la ora actuală asunt grupate în Centrul de pe str. Carusso, fapt care nu rezolvă corect, asistenţa de stomatologie din şcoli. În cadrul Policlinicii studenţeşti există 6 cabinete şi 1 cabinet la Facultatea de Agronomie. Elevul trebuie să aibe în şcoală, cabinetul de stomatologie, aşa cum există în toată ţara ; atunci elevul beneficiază de o fişă stomatologică şcolară şi de o dispensarizare corectă.Medicul stomatolog poate prezenta oglinda clasei.Se cere reorganizarea cabinetelor din sistemul şcolar.

2.Reactualizarea cabinetelor din ambulatoriu de la Spitalul de Copii ’’Louis Ţurcanu’’

– La Spitalul de copii, a existat un cabinet care rezolva cazurile de urgenţă din spital cu posibilitatea de dispensarizare a copiilor cu boli cronice.Se cere reînfinţarea acestui cabinet în acdrul căruia se poate organiza şi un serviciu pentru copii cu dizabilităţi.

3. Refacerea sau acordarea asistenţei de stomatologie în relaţia cu CNASS

În România Asigurările de Sănătate sunt fondate pe baza Principiului Solidarităţii şi Subsidiarităţii, care nu se poate aplica în stomatologie.

Principiul Solidarităţii se compune în principal dintr-un grup de trei raţionamente. Valabilitatea lor este corectă pentru medicina generală (a), dar nefondată pentru stomatologie (b), în acelaşi timp din punct de vedere epidemiologic şi financiar.

1 (a) Majoritatea sănătoasă a asiguraţilor este solidară şi sprijină o minoritate, pacienţii bolnavi.

1 (b) În stomatologie „majoritatea sănătoasă” reprezintă în realitate o minoritate a asiguraţilor. În acelaşi timp „minoritatea bolnavă” este majoritară. În stomatologie nu există nu există o minoritate bolnavă, aproape toţi pacienţii suferă la un moment dat de carii dentare, parodontopatie şi de consecinţa finală a acestora, edentaţiile.

În stomatologie majoritate sănătoasă/minoritate bolnavă este inversat.

2 (a) Grupele de vârstă tânără şi adultă, cu risc mic de boală sunt solidare şi sprijină grupa de vârstă înaintată cu risc mare de boală şi cu patologie multiplă şi asociată.

2 (b) Grupa de vârstă tânără este caracterizată printr-o patologie carioasă cu evoluţie rapidă spre complicaţii acute. Grupa de vârstă adultă prezintă o patologie de tip intermediar între cele două grupe între care se încadrează. Grupa de vârstă este dominată de afecţiuni parontontal cronice şi de edentaţii.

În stomatologie nu există grupe de vârstă cu risc redus al patologiei specifice.

3 (a) Categoriile sociale mai înstărite sunt solidare şi sprijină în Asigurările de Sănătate categoriile sociale cu un nivel mai scăzut al veniturilor.

3 (b) Categoriile sociale mai înstărite nu sunt însă suficiente numeric pentru a putea suporta, printr-o contribuţie financiară proporţională venitului, tratamentele stomatologice ale întregii populaţii. În plus pentru aceiaşi afecţiune dezvoltarea tehnologică permite o multitudine de variante terapeutice cu costuri aferente extrem de diferite.

Stomatologia contemporană nu se poate finanţa integral prin contribuţiile generale ale asiguraţilor.

În concluzie, atât în Asigurările Sociale cât şi în Asigurările Private de Sănătate, Principiul Solidarităţii nu se poate aplica şi nu poate funcţiona în stomatologie după acelaţi algoritm ca în medicina generală.

Solidaritatea asiguraţilor poate să se manifeste în stomatologie doar printr-un pachet limitat de prestaţii stomatologice acoperite de o asigurare parţială, plus o contribuţie personală a pacienţilor.

O.R.E. – F.D.I., Organizaţia Europeană a Medicilor Stomatologi consideră drept indispensabilă, într-o Europă unită, definirea pentru stomatologie a unor criterii (clare şi compatibile cu exigenţele U.E.). Pentru un catolog de prestaţii stomatologice de bază finanţate prin fonduri colectate prin solidaritate:

1. Responsabilitatea individuală trebuie să preceadă solidaritatea. Cu alte cuvinte îngrijirile de bază nu trebuie să acopere ceea ce cetăţeanul sau pacientul poate finanţa el însuşi prin profilaxia individuală, fără impact asupra nivelului de trai.

2. Riscul maladiilor previzibile şi evitabile nu trebuie finanţat în cazul îngrijilor de bază – nu se plăteşte neglijenţa.

3. În cadrul tratamentelor alternative, plăţile puse la dispoziţie de asigurările sociale de sănătate nu trebuie să permită decât finanţarea soluţiilor terapeutice simple, clasice.

4. Cu scopul de a rezerva şi accesul de forme mai complexe sau mai scumpe de tratament, sumele de bani plătite din fondul de solidaritate din sănătate trebuie să fie puse la dispoziţie sub forma de sume fixe de acelaşi nivel şi introdusă coplata.

· Profilaxia necesită îngrijiri stomatologice identice în toate ţările.

· Când aceste îngrijiri au fost ignorate mult timp, ele trebuie echilibrate prin resurse financiare suplimentare şi utilizate în mod judicios.

· Din această cauză tratamentele la copii şi urgenţele stomatologice trebuie plătite integral de ASS, adică la nivelul realizărilor sau introduse în cadrul programelor de sănătate ale Ministerului Sănătăţii Publice.

· Conceptul de îngrijiri stomatologice de bază şi opţionale sunt foarte flexibile şi în consecinţă uşor de adaptat, dar trebuie neapărat asigurat un fond corespunzător pentru stomatologie.

Doar medicii stomatologi sunt calificaţi pentru a elabora criterii de stabilire a priorităţilor în cadrul definirii unui catalog de prestaţii stomatologice, finanţate prin solidaritate. În final însă, responsabilitatea pentru volumul de prestaţii stomatologice de bază finanţate prin solidaritate, cade în seama responsabililor politicii la nivel naţional, deoarece aceştia sunt cei care decid finalmente nivelul mijloacelor financiare disponibile.

Colegiul Medicilor Stomatologi Timiş studiind starea de sănătate dentară din România, indică următoarele pentru priorităţile tratamentelor stomatologice sociale:

1. Prevenţia pentru copii şi adolescenţi, ca o contribuţie de aducare a acestora de a-şi asuma responsabilitatea individuală, cu scopul de a se puea obţine în viitor scăderea incidenţei cariei dentare;

2. Tratamentele la copii şi adolescenţi (maximum până la vârsta de 18 ani);

3. Tratamentele de urgenţă;

4. Tratamentele leziunilor aparatului masticator cauzate de tumori, traumatisme, afecţiuni congenitale sau afecţiuni sistemice grave;

5. Diagnosticul de risc, incluzând consultaţia;

6. Îngrijirile chirurgicale de bază (în cadrul tratamentelor de urgenţă);

7. Restaurări protetice

Concepţia de mai sus prezentată la O.R.E. – F.D.I. permite a se realiza un pas decisiv înainte pentru dezvoltarea structurilor de îngrijiri stomatologice în România.

Doar pe baza responsabilităţii individuale cetăţenii europeni vor putea să beneficieze de condiţii pozitive pentru o sănătate buco-dentară îmbunătăţită.

În concluzie propunem următoarele variante: toţi medicii stomatologi să intre în relaţii contractuale cu Casa de Asigurări pentru decontarea serviciilor stomatologice efectuate pacienţilor asiguraţi (cabinetele având avizul DSP şi al Colegiului).

Propuneri:

1. Pacientul se adresează medicului stomatolog şi în urma stabilirii planului de tratament şi al devizului de plată privind manoperele medicale va efectua plata către medic; ulterior suma achitată va fi recuperată (coplata) pe baza facturii emise de CNASS.

2. Medicul stomatolog emite devizul de plată în urma stabilirii planului de tratament şi al manoperelor terapeutice pentru pacientul în cauză; acesta depune devizul întocmit la CNASS care validează suma de plată şi va vira suma aferentă devizului în contul medicului stomatolog.

3. Cerem desfiinţarea taxei de evaluare la Casa de Asigurări întrucât nu are rost şi nu aduce nici-un beneficiu.

4. Reorganizarea cabinetelor pentru urgenţe stomatologice în cadrul spitalelor din fiecare oraş al judeţului Timiş.

Nota bene : Sistemul de acordare a asistenţei stomatologice în judeţul Timiş este perfect echilibrat, existând un număr de 788 de cabinete în Timişoara şi 290 de cabinete în judeţul Timiş.Totodată există aproximativ 300 de cabinete înfiinţate şi 109 cabinete stomatologice în curs de rezolvare, prin accesare de fonduri europene.

VĂ MULŢUMIM PENTRU COLABORARE !

Biroul Executiv al CMS Timiș

Preşedinte Dr. Barbu Delia – Medic primar stomatolog

Vicepreşedinte – Dr. Cuțui Mihaela

Vicepreşedinte – Prof. Univ. Dr. Podariu Angela

Trezorier – Dr. Șutean Dan